Moneasa

Avem o ţară superbă,  care ne aşteaptă să o descoperim şi  care-i Raiul pe pământ. O părticică din acest Paradis se află la poalele munţilor Codru Moma, din judeţul Arad şi oamenii îi spun simplu Moneasa. Şi fiindcă am fost aici de curând permiteţi-mi să vă povestesc, câte ceva despre această staţiune, seculară de la noi din România.

Istoria ne spune că numele localităţii îşi are originea de la cuvântul turcesc „monea”, care tradus ar însemna „baie” („loc de scăldat”), În timp, s-a adăugat sufixul „sa”, numele localităţii fiind cel de Moneasa. O altă versiune susţinută de istorici, este că denumirea derivă de la apa ce străbate mijlocul comunei. Prima atestare documentară a comunei Moneasa datează din anul 1597, atunci când principele Sigismund Bathory îi donează lui Kornis Gaspar de Goncz-Rusca, domeniul şi cetatea Dezna împreună cu izvoarele termale şi zăcămintele de fier de aici de la Moneasa. Chiar dacă prima atestare documentară a comunei Moneasa datează din 1597, nu se poate vorbi de un istoric numai al ei dacă nu se fac referiri şi la cetatea şi domeniul Dezna, din care Moneasa a făcut parte. Dezna (Deznye) a fost deja cetate din 1318, până în 1557 ea fiind de mai multe ori proprietatea familiei Losonczy şi a turcilor. Staţiunea Moneasa a intrat în circuitul turistic al imperiului austro-ungar undeva pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Din anul 1866 încep aici exploatările de marmură neagră şi roşie, exploatarea şi prelucrarea lemnului, turismul, precum şi exploatarea izvoarelor minerale bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale şi mezotermale.

Ajungând în zilele noastre Moneasa oferă vizitatorilor săi un fascinant spectacol al naturii, o linişte totală în care vei auzi numai susurul apelor repezi ale râului Moneasa şi trilurile tuturor păsărilor cântătoare despre care ai învăţat la şcoală. Până să ajung aici, în Moneasa, eram convins că poluarea şi luminile oraşului meu fac să nu se vadă, noaptea, stelele pe cer, însă acum mi-am dat seama că toate stelele nopţi sunt aici pe cerul Monesei.

Bineînţeles că orice Paradis are şi el o mică hibă, iar hiba Monesei este accesibilitatea rutieră, drumul judeţean 792B fiind practic o groapă formată din mii de gropi ceea ceva face dublarea timpului în care ajungi la Moneasa. Pe cât de catastrofală este accesibilitatea rutieră, pe atât de perfectă este accesibilitatea aeriană, Moneasa fiind deservită (pe o rază de 150 km), de 4 aeroporturi internaţionale, după cum urmează: Aeroportul Arad 111 km, Aeroportul Bekescsaba (Ungaria) 116 km, Aeroportul Oradea 110 km şi Aeroportul Timişoara 150 km. Aici la Moneasa te poţi trata de: afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afecţiuni neurologice periferice şi centrale; afecţiuni ginecologice cronice; nevroză astenică ; afecţiuni asociate (boli metabolice şi de nutriţie).şi alte boli specifice.

Ştiu că mă veţi întreba ce se poate face, în afară de tratament balnear, aici în Moneasa, aşa că-mi voi lua libertatea să vă las o listă cu atracţiile turistice ale staţiunii:

·        Biserica Catolică, rit romano-catolic, datare a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din anul 1761;

·        Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil – din Rănuşa, de rit ortodox şi datată din anul 1911;

·        Biserica Sf. Parascheva, rit ortodox, datare secolul al XIX-lea, anul 1871,  refăcută 1941 – 1942;

·        Cariera de marmură neagră şi roşie - remarcabilă pentru peisajul impresionant pe care îl oferă marele front în trepte;

·        Casa sculptorului şi pictorului Gheorghe Groza – din păcate neexploatată la adevărata ei valoare;

·        Cetatea Dezna, ruine, cod LMI = AR-II-m-A-00600, datare sec. al XIII-lea – XVII-lea;

·        Complexul de peşteri Hoanca Coului, Izoi cod LMI = AR-I-s-A-00444 datare paleolitic – neolitic;

·        Cuptorul Schmeltz, sau cuptorul de topit fier, cod de clasare LMI = AR-II-m-B-00631 datare mijlocul secolului al XIX-lea;

·        Festivalul Glasul Ceaunelor – o spectaculoasă şi apetisantă  manifestare gastronomică;

·        Grota Urşilor - o formatare carstică formată dintr-un ansamblu de coridoare adânci, formată sub acţiunea apelor calcaroase şi a eroziunilor naturale;

·        Lacul Liniştit – amplasat în plin centrul staţiunii, un loc de agrement, pescuit şi plimbări cu barca;

·        Lacul cu nuferi -  un atractiv lac pe suprafaţa căruia sute  de nuferi, creează o feerie magică;

·        Monumentul Memorial Kzaran Gyula – aflat lângă parcul din zona hotelieră a staţiunii;

·        Parada Clătitelor Flambate - o manifestare gastronomică cu tradiţie de aici  din staţiune;

·        Pârtia de schi – un loc pentru iubitorii sporturilor de iarnă dar şi pentru amatorii de distracţie;

·                 Peştera Liliecilor – un spectaculos loc, casă pentru numeroase colonii de lilieci, aflată la doar 45’ de centrul staţiunii;

·        Platoul carsttic Tinoasa – care poate fi admirat pornind din stațiunea Moneasa, pe traseul semnalizat cu un cerc galben;

·        Schitul Sf. Petru şi Pavel, rit ortodox, datare începutul secolului XXI, sfinţit în Anul Domnului 2011;

·        Statuia ”Pietrarul din Moneasa” – o adevărată emblemă, amplasată în apropierea Primăriei din staţiune;

·        Ştrandul cu apă termală minerală – o modalitate de relaxare dar şi de tratament în aer liber;

·        Turnul cu Ceas – găzduit de biserica romano-catolică de aici din comuna Moneasa;

·        Valea Boroaia – un atractiv traseu de drumeţii montane care vă va fascina cu  peisajele sale;

Acum că aveţi această listă cu atracţiile de aici din superba Moneasa, nu îmi mai rămâne decât să vă las invitaţia şi să vă spun când este momentul cel mai bun să veniţi în vizită. Vizitaţi Moneasa vara, atunci când canicula devine suportabilă la poalele munţilor Codru Moma, vizitaţi Moneasa toamna, atunci când ruginiul frunzelor îmbracă pădurile creând un tablou unic,vizitaţi Moneasa iarna, atunci când albul zăpezii vesteşte sosirea noului an, vizitaţi Moneasa primăvara, atunci când natura reînvie şi toate păsările  cântătoare vă vor încânta cu trilurile lor, vizitaţi Moneasa oricând fiindcă oameni calzi şi primitori vă aşteaptă cu drag în acest colţişor de Rai !!!

Pucioasa

Sulful sau pucioasa este un element chimic ce are numărul atomic 16 şi are simbolul chimic „S”. Dar aceasta nefiind o lecţie de chimie vă voi povesti despre oraşul dâmboviţean Pucioasa. La Pucioasa am fost în vara lui ’89, dar fiindcă ar fi fost total aiurea să vin cu istorisiri de acum mai bine de un sfert de secol, am mai făcut un sejur balnear în acest an aşa că la acest moment vă pot informa ce şi cum stau treburile cu această staţiune de la noi din ţară.

Prima atestare documentară, datează încă din anul 1538, de pe vremea domnitorului Matei Basarab. De abia peste aproape 3 secole, în anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în zonă, în timpul ocupaţiei ţariste a Ţării Româneşti, Pucioasa s-a dezvoltat ca staţiune balneoclimaterică, luând denumirea actuală de Pucioasa, asta datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular  şi pucioasă. Un secol mai târziu, mai exact la 7 septembrie 1929, prin Decretul Regal nr. 9431, staţiunea Pucioasa primeşte statut de oraş, fiind totodată momentul când Pucioasa începe să se impună, demografic, economic şi turistic în faţa localităţilor învecinate. 7 decenii mai târziu, în anul 1999, prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de staţiune turistică de interes naţional, fiind o staţiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal şi naţional. Aici putându-se trata afecţiuni  reumatismale degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice şi postoperatorii ale aparatului locomotor, afecţiuni respiratorii, afecţiuni O.R..L. , afecţiuni dermatologice.şi altele.

Ajungând în zilele noastre Pucioasa este un oraş cu o populaţie de 14.254 locuitori (conform recensământului din 2011) şi se află la o altitudine de 400 metri în judeţul Dâmboviţa, pe Valea Ialomiţei Superioare. Aşa cum este lesne de înţeles principala ramură economică este turismul, 3 hoteluri şi multe pensiuni asigurând cu brio necesarul de cazare şi tratament balnear aici. Din punct de vedere financiar-bancar, principalele 6 bănci au agenţie aici în oraş, de asemenea primele 3 lanţuri de farmacii au deschise şi aici câteva unităţi. Transportul în şi din Pucioasa este asigurat de nueroase curse de microbuze şi autobuze, dar şi feroviar prin gara monument istoric datată încă din anul 1894. În rest magazinaşe şi case de amanet, văzând şi analizând localnicii îţi vei da seama că totuşi cel mai important agent economic din Pucioasa este din … Fieni, fiindcă mulţi dintre localnici au salopete, bluze sau geci cu însemnele acestuia.

Viitorul oraşului este educat în cele 3 grădiniţe, 4 şcoli, un grup şcolar industrial, un club al elevilor şi un colegiu naţional (Nicolae Titulescu). Studiile universitare se aprofundează la 22 km. distanţă, în Târgovişte. Şi fiindcă am vorbit de distanţe vă pot spune că Pucioasa se află la 70 km. de Ploieşti, 100 km. distanţă de Bucureşti şi Braşov, 90 km. distanţă de Piteşti şi 22 km. de Târgovişte.

Ştiu aveţi dreptate, de istorii şi statistici este plin Internetul, aşa că permiteţi-mi să vă ofer o listă completă cu ceea ce puteţi face şi vizita într-un concediu întreg aici la Pucioasa. Pentru evitarea nemulţumirilor privind clasificarea şi iportanţa obiectivelor, lista va fi editată în ordine alfabetică.

·        Biblioteca Orăşenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a oraşului Pucioasa;

·        Biserica  "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul staţiunii pe strada Trandafirilor la numărul  51, un lăcaş ortodox care este datat la jumătatea secolului XIX, mai exact din 1855;

·        Biserica "Sfinţii Voievozi”, din cartier Şerbăneşti datată 1894 şi purtând hramul Marelui Ierarh Nicolae, înscrisă de asemenea în Lista Monumentelor Istorice din România şi având codul DB-II-m-B-17671;

·        Casa Mielu Pietrosanu, ulterior sediu al Subocârmuirii Plaiului Ialomiţa situată pe strada Ion Heliade Rădulescu din cartierul Şebăneşti, datată încă din secolul al XIX-lea;

·        Cetatea Sfântă Noul Ierusalim din strada Glodeni Vale, Nr. 65B, un foarte interesant şi controversat locaş de cult ortodox, cu o arhitectură deosebită şi foarte spectaculoasă;

·        Crucea din deal o interesantă cruce amplasată pe dealul de pe celălalt mal al râului Ialomiţa, loc de unde veţi avea o panoramă asupra staţiuni şi unde se ajunge trecând prin cariera de gips;

·        Excursie ( cel puţin una) în spectaculoasaşi fascinantă, fostă capitală a Ţării Româneşti, Târgovişte, acolo unde atracţiile şi tentaţiile turistice sunt într-un număr copleşitor de mare;

·        Gara o impresionantă clădire utilitară datată încă din anul 1894 şi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România, la poziţia DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toţi;

·        La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creştină şi tradiţie multiseculară de Duminica Mironosiţelor (a 3-a duminică a Paştelui), aflat în comuna învecinată Bela;

·        Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafaţă de 91 ha şi unde sute de raţe sălbatice au casă;

·        Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădişteanul care a ridicat acest lăcaş în semn de slavă faţă de Dumnezeu;

·        Monumentul eroilor oraşului Pucioasa căzuţi în Primul Război Mondial amplasat în plin centrul staţiunii la intersecţia străzii Republicii cu strada Fântânelor;

·        Moţăieni comuna învecinată acolo unde veţi descoperi un interesant monument al eroilor, o biserică seculară şi o cruce de piatră datată 1676 toate înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România;

·        Monumentul eroilor oraşului Pucioasa căzuţi în Cel De-al Doilea Război Mondial, amplasat la intrarea în Parcul Independenţei, inaugurat la data de 26 septembrie 1998;

·        Muzeul Aripi Româneşti situate în strada C.Olănescu, la numărul 9, mai degrabă o expoziţie de machete diplome ale cercului de aeromodele de la Clubul Copiilor, dar unde sunt şi avioane adevărate;

·        Muzeul de Etnografie  aflat pe strada Primăverii, la numărul 1, o foarte atractivă şi inedită radiografie a istoriei staţiunii Pucioasa de la atestare şi până în zilele noastre;

·        Parcul Independenţei care datează încă din secolul al XIX-lea şi se află amplasat undeva în apropierea bazelor de tratament (cca. 300 – 400 m.) o oază de verdeaţă în plin centrul staţiunii.

·        Podul de Cale Ferată amplasat la ieşirea spre Fieni şi construit 1908 - 1912 podul de cale ferată este înscris de asemenea în Lista Monumentelor Istorice din România;

·        Tabăra de sculptură în lemn, amplasată chiar în parcul central o inedită şi atractivă incursiune în lumea artei coordonată de sculptorul Liviu Brezeanu, locuitor al oraşului;

Manifestările culturale şi artistice care se desfăşoară în staţiunea Pucioasa, nu sunt multe la număr dar dat fiind importanţa lor în promovarea şi dezvoltarea turistică a oraşului le voi enumera în rândurile următoare.

·        Festivalul "Primăvara     albastră", un festival, concurs naţional de literatură şi creaţie literară, ce se desfăşoară în luna mai.

·        Festivalul "Steluţele  Pucioasei", un concurs naţional de muzică destinat copiilor (pe categorii de vârstă), ce se desfăşoară primăvara.

·        Festivalul şanselor tale o atractivă manifestare culturală, desfăşurată în luna noiembrie, incluzând ateliere de creaţie artistică, simpozioane şi cluburi.

·        Memorialul Henri Coandă, cel mai longevivă competiţie de aeromodele organizate în România.

·        Serbările Băilor Pucioasa un eveniment ce are loc în fiecare an în luna iunie, cu ocazia atestării oraşului ca staţiune turistică de interes naţional

·        Târgul Artelor   Meşteşugăreşti o manifestare desfăşurată la început de septembrie, ce adună meşteri tradiţionali şi de artizanat din toate colţurile ţării.

Acum fiindcă vă observ uimiţi şi fascinaţi, de faptul că nu ştiaţi atâtea despre Pucioasa mie nu-mi mai rămâne decât să vă invit şi pe dumneavoastră să vizitaţi fascinanta staţiune dâmboviţeană, Pucioasa eu deja am vorbit cu oamenii de acolo, ne aşteaptă, să nu întârziaţi !!!