Galaţi

Fiindcă citisem multe materiale despre cât de frumos şi atractiv este Galaţiul şi eu până nu văd cu ochii mei nu cred, am decis să plec într-o excursie de documentare direct de la faţa locului. Aşa că prezentul material se doreşte a fi o reclamă, o pledoarie şi o promovare pentru superbul oraş Galaţi !

Atestat documentar încă din secolul al XV-lea (mai exact în anul 1445), într-un act semnat de către domnitorul Ştefan al II-lea târgul (pe atunci), Galaţi începe să cunoască o perioadă înfloritoare de abia  în 1484, când după cucerirea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă de către turci, Galaţiul va rămâne singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc. În secolul al XIX-lea  faima Galaţiului devenise atât de mare, fiind mai cunoscut în lume decât în ţară, drept urmare, oamenii de seamă ai vremii, printre care patrioţii Mihail Kogâlniceanu, Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri care pregăteau unirea Principatelor Române se gândeau serios la Galaţi ca noua capitală a Principatelor datorită comerţului şi economiei care era în avânt. O simplă estimare a vremii a tuturor lucrurilor exportate sau manufacturate la Galaţi trecea de 110 milioane de lei. Nu poţi să nu-ţi pui întrebarea „Oare cum ar fi arătat acum România dacă am fi avut capitala la Galaţi !?!?”, ce orăşel de provincie ar fi fost Bucureştiul, cum ar fi mers metroul pe sub Dunăre sau cum ar fi fost asanat lacul Brateş, pentru a face loc Aeroportului Internaţional Galaţi sunt lucruri care acum par simple fantezii dar care, cu siguranţă s-ar fi întâmplat dacă Galaţiul ar fi devenit capitală în secolul al XIX-lea !

Revenind la zilele noastre oraşul Galaţi, este un fost oraş muncitoresc care încearcă să-şi regăsească identitatea şi să îşi promoveze valorile culturale, artistice şi arhitectonice. Şi fiindcă aceste valori creează potenţialul turistic al oraşului permiteţi-mi  să vă ofer o scurtă listă  cu ceea ce este de văzut în Galaţi.

·                    Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii -  cu cele 5 secţii distincte ale sale Grădina Botanică, Acvariul, Observatorul Astronomic, Planetariul, Grădina Zoologică, oferă vizitatorului o incursiune în tainele naturii;

·                    Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza – amplasată chiar  pe locul fostei case a pârcălabului de Covurului, construită de către Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866);

·                    Muzeul de medalistică, filatelie şi numismatică – amplasat  lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduieşte foarte multe colecţii interesante de medalistică, numismatică şi medalistică;

·                     Muzeul de Istorie  -  inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit;

·                     Muzeul Satului – având  ca locaţie un spaţiu generos, chiar în Pădurea Gârboavele, Muzeul Satului Galaţi reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţe specific zonei gălăţene;

·                    Muzeul de artă – este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară, inaugurat în anul 1967 a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinţe ale fenomenului plastic în devenire;

·                    Palatul Navigaţiei – cunoscut şi ca Gara Fluvială,datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de către arhitectul Petre Antonescu;

·                    Palatul Universitar – actuala clădire a Universităţii Dunărea de Jos, conceput iniţial ca Palat de Justiţie, este opera arhitecţilor Grigore Cerchez şi Vîrnav, a fost construit între anii 1911-1913;

·                    Palatul Poştei – amplasat chiar în centrul municipiului Galaţi, această clădire, datată 1908, găzduieşte şi în zilele noastre sediul Poştei Centrale a oraşului Galaţi;

·                    Palatul Copiilor – sau Casa Robescu aşa cum mai este cunoscută este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după planurile celebrului arhitect român Ion Mincu;

·                    Faleza Dunării – o spectaculoasă zonă de promenadă, relaxare şi agrement, devenită de-a lungul existenţei sale unul din simbolurile turistice ale municipiului Galaţi;

·                    Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos – este situată pe Calea Domnească, vechea arteră principală a oraşului; este centrul vieţii spiri­tuale, liturgice şi bisericeşti din cele două judeţe ale eparhiei, Galaţi şi Brăila;

·                    Biserica Romano-Catolică – este un monument de arhitectură de secol XIX, amplasat în Calea Domnească la numărul 86, care este construit în anul 1844 şi extins în anul 1873;

·                    Biserica fortificată „Sfânta Precista" – actualmente este cea mai veche construcţie din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu;

·                    Poarta Hanului Otoman – se află amplasată  în spatele restaurantului Continental din Centrul Galaţiului, undeva pe Strada Alexandru Ioan Cuza. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Otoman;

Poţi spune că, practic “Comorile arhitecturale” se găsesc la tot pasul prin Galaţi, încât nu m-ar mira ca într-o zi oraşul să fie ales Capitală Culturală Europeană. Pe principiul pe ăştia îi avem cu ăştia defilăm, Galaţiul se mândreşte cu multe personalităţi din care îi amintim aici pe Virgil Madgearu (1887-1940), matematician, economist, sociolog şi om politic, fost ministru de finanţe > Temistocle Popa (1921 – 2013), compozitor, textier şi instrumentist > Camil Ressu (1880 – 1962), pictor, personalitate marcantă a artei româneşti > Andreea Antonescu (n. 1982), cântăreaţă de muzică pop > Tudor Caranfil (n. 1941), cineast, istoric şi critic de film > Ludovic Feldman (1893 – 1987), violonist şi compozitor > Adrian Enache (n. 1966), celebru cântăreţ de muzică uşoară > Florin Cernat (n. 1980), fotbalist de naţională, sau Costel Constantin (n. 1942), prestigios actor de teatru şi film. Lista personalităţilor şi cetăţenilor de onoare ai Galaţiului este foarte mare şi nu-mi doresc să vă plictisesc cu ea.

Oricât de multe poze şi informaţii aş ataşa acestui articol, nimic nu poate egala splendoarea de la faţa locului, tocmai din aceste considerente îmi voi lua libertatea să închei aici acest material, nu înainte de a vă lăsa invitaţia să vizitaţi superbul oraş Galaţi. OK am să vă spun şi când să veniţi aici în vizită, vizitaţi Galaţiul vara atunci  când briza Dunării face suportabilă canicula, vizitaţi Galaţiul toamna atunci când ruginiul frunzelor va creea o simbioză cu arhitectura oraşului, vizitaţi Galaţiul iarna atunci când neaua aşternută va înveli Dunărea cu un covor alb, vizitaţi  Galaţiul primăvara atunci când natura reînvie şi parcurile oraşului prind viaţă, într-un cuvânt vizitaţi  Galaţiul oricând pentru că merită !!!

Iaşi

Nu fusesem niciodată în "dulşili târg al Ieşilor", aşa că pe 25.06.2016 mi-am luat gaşca şi am plecat în fosta capitală a Moldovei. Practic, fără teama de a greşi,  s-ar putea spune că i-am luat mai mult cu forţa dar a meritat.

A fost foarte frumos şi foarte obositor, dar un lucru este clar pentru vizitarea Iaşiului ai nevoie de o săptămână întreagă şi să fii cazat la unul din hotelurile de aici din oraş.

Dar eu vă asigur că merită absolut orice efort !!!

Pucioasa

Sulful sau pucioasa este un element chimic ce are numărul atomic 16 şi are simbolul chimic „S”. Dar aceasta nefiind o lecţie de chimie vă voi povesti despre oraşul dâmboviţean Pucioasa. La Pucioasa am fost în vara lui ’89, dar fiindcă ar fi fost total aiurea să vin cu istorisiri de acum mai bine de un sfert de secol, am mai făcut un sejur balnear în acest an aşa că la acest moment vă pot informa ce şi cum stau treburile cu această staţiune de la noi din ţară.

Prima atestare documentară, datează încă din anul 1538, de pe vremea domnitorului Matei Basarab. De abia peste aproape 3 secole, în anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în zonă, în timpul ocupaţiei ţariste a Ţării Româneşti, Pucioasa s-a dezvoltat ca staţiune balneoclimaterică, luând denumirea actuală de Pucioasa, asta datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular  şi pucioasă. Un secol mai târziu, mai exact la 7 septembrie 1929, prin Decretul Regal nr. 9431, staţiunea Pucioasa primeşte statut de oraş, fiind totodată momentul când Pucioasa începe să se impună, demografic, economic şi turistic în faţa localităţilor învecinate. 7 decenii mai târziu, în anul 1999, prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de staţiune turistică de interes naţional, fiind o staţiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal şi naţional. Aici putându-se trata afecţiuni  reumatismale degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice şi postoperatorii ale aparatului locomotor, afecţiuni respiratorii, afecţiuni O.R..L. , afecţiuni dermatologice.şi altele.

Ajungând în zilele noastre Pucioasa este un oraş cu o populaţie de 14.254 locuitori (conform recensământului din 2011) şi se află la o altitudine de 400 metri în judeţul Dâmboviţa, pe Valea Ialomiţei Superioare. Aşa cum este lesne de înţeles principala ramură economică este turismul, 3 hoteluri şi multe pensiuni asigurând cu brio necesarul de cazare şi tratament balnear aici. Din punct de vedere financiar-bancar, principalele 6 bănci au agenţie aici în oraş, de asemenea primele 3 lanţuri de farmacii au deschise şi aici câteva unităţi. Transportul în şi din Pucioasa este asigurat de nueroase curse de microbuze şi autobuze, dar şi feroviar prin gara monument istoric datată încă din anul 1894. În rest magazinaşe şi case de amanet, văzând şi analizând localnicii îţi vei da seama că totuşi cel mai important agent economic din Pucioasa este din … Fieni, fiindcă mulţi dintre localnici au salopete, bluze sau geci cu însemnele acestuia.

Viitorul oraşului este educat în cele 3 grădiniţe, 4 şcoli, un grup şcolar industrial, un club al elevilor şi un colegiu naţional (Nicolae Titulescu). Studiile universitare se aprofundează la 22 km. distanţă, în Târgovişte. Şi fiindcă am vorbit de distanţe vă pot spune că Pucioasa se află la 70 km. de Ploieşti, 100 km. distanţă de Bucureşti şi Braşov, 90 km. distanţă de Piteşti şi 22 km. de Târgovişte.

Ştiu aveţi dreptate, de istorii şi statistici este plin Internetul, aşa că permiteţi-mi să vă ofer o listă completă cu ceea ce puteţi face şi vizita într-un concediu întreg aici la Pucioasa. Pentru evitarea nemulţumirilor privind clasificarea şi iportanţa obiectivelor, lista va fi editată în ordine alfabetică.

·        Biblioteca Orăşenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a oraşului Pucioasa;

·        Biserica  "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul staţiunii pe strada Trandafirilor la numărul  51, un lăcaş ortodox care este datat la jumătatea secolului XIX, mai exact din 1855;

·        Biserica "Sfinţii Voievozi”, din cartier Şerbăneşti datată 1894 şi purtând hramul Marelui Ierarh Nicolae, înscrisă de asemenea în Lista Monumentelor Istorice din România şi având codul DB-II-m-B-17671;

·        Casa Mielu Pietrosanu, ulterior sediu al Subocârmuirii Plaiului Ialomiţa situată pe strada Ion Heliade Rădulescu din cartierul Şebăneşti, datată încă din secolul al XIX-lea;

·        Cetatea Sfântă Noul Ierusalim din strada Glodeni Vale, Nr. 65B, un foarte interesant şi controversat locaş de cult ortodox, cu o arhitectură deosebită şi foarte spectaculoasă;

·        Crucea din deal o interesantă cruce amplasată pe dealul de pe celălalt mal al râului Ialomiţa, loc de unde veţi avea o panoramă asupra staţiuni şi unde se ajunge trecând prin cariera de gips;

·        Excursie ( cel puţin una) în spectaculoasaşi fascinantă, fostă capitală a Ţării Româneşti, Târgovişte, acolo unde atracţiile şi tentaţiile turistice sunt într-un număr copleşitor de mare;

·        Gara o impresionantă clădire utilitară datată încă din anul 1894 şi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România, la poziţia DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toţi;

·        La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creştină şi tradiţie multiseculară de Duminica Mironosiţelor (a 3-a duminică a Paştelui), aflat în comuna învecinată Bela;

·        Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafaţă de 91 ha şi unde sute de raţe sălbatice au casă;

·        Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădişteanul care a ridicat acest lăcaş în semn de slavă faţă de Dumnezeu;

·        Monumentul eroilor oraşului Pucioasa căzuţi în Primul Război Mondial amplasat în plin centrul staţiunii la intersecţia străzii Republicii cu strada Fântânelor;

·        Moţăieni comuna învecinată acolo unde veţi descoperi un interesant monument al eroilor, o biserică seculară şi o cruce de piatră datată 1676 toate înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România;

·        Monumentul eroilor oraşului Pucioasa căzuţi în Cel De-al Doilea Război Mondial, amplasat la intrarea în Parcul Independenţei, inaugurat la data de 26 septembrie 1998;

·        Muzeul Aripi Româneşti situate în strada C.Olănescu, la numărul 9, mai degrabă o expoziţie de machete diplome ale cercului de aeromodele de la Clubul Copiilor, dar unde sunt şi avioane adevărate;

·        Muzeul de Etnografie  aflat pe strada Primăverii, la numărul 1, o foarte atractivă şi inedită radiografie a istoriei staţiunii Pucioasa de la atestare şi până în zilele noastre;

·        Parcul Independenţei care datează încă din secolul al XIX-lea şi se află amplasat undeva în apropierea bazelor de tratament (cca. 300 – 400 m.) o oază de verdeaţă în plin centrul staţiunii.

·        Podul de Cale Ferată amplasat la ieşirea spre Fieni şi construit 1908 - 1912 podul de cale ferată este înscris de asemenea în Lista Monumentelor Istorice din România;

·        Tabăra de sculptură în lemn, amplasată chiar în parcul central o inedită şi atractivă incursiune în lumea artei coordonată de sculptorul Liviu Brezeanu, locuitor al oraşului;

Manifestările culturale şi artistice care se desfăşoară în staţiunea Pucioasa, nu sunt multe la număr dar dat fiind importanţa lor în promovarea şi dezvoltarea turistică a oraşului le voi enumera în rândurile următoare.

·        Festivalul "Primăvara     albastră", un festival, concurs naţional de literatură şi creaţie literară, ce se desfăşoară în luna mai.

·        Festivalul "Steluţele  Pucioasei", un concurs naţional de muzică destinat copiilor (pe categorii de vârstă), ce se desfăşoară primăvara.

·        Festivalul şanselor tale o atractivă manifestare culturală, desfăşurată în luna noiembrie, incluzând ateliere de creaţie artistică, simpozioane şi cluburi.

·        Memorialul Henri Coandă, cel mai longevivă competiţie de aeromodele organizate în România.

·        Serbările Băilor Pucioasa un eveniment ce are loc în fiecare an în luna iunie, cu ocazia atestării oraşului ca staţiune turistică de interes naţional

·        Târgul Artelor   Meşteşugăreşti o manifestare desfăşurată la început de septembrie, ce adună meşteri tradiţionali şi de artizanat din toate colţurile ţării.

Acum fiindcă vă observ uimiţi şi fascinaţi, de faptul că nu ştiaţi atâtea despre Pucioasa mie nu-mi mai rămâne decât să vă invit şi pe dumneavoastră să vizitaţi fascinanta staţiune dâmboviţeană, Pucioasa eu deja am vorbit cu oamenii de acolo, ne aşteaptă, să nu întârziaţi !!!