vineri, 12 ianuarie 2018

Arad

Avem o ţară fascinantă şi spectaculoasă, păcat că nu prea reuşim să ne mândrim cu acest lucru. Poate că goana noastră după mai bine şi după ai mult ne-a făcut să nu ne mai bucurăm de locurile frumoase care ne înconjoară, sau cine ştie am devenit noi mai indiferenţi şi delăsători.
Cam la fel stau lucrurile şi cu oraşul, de pe malul râului Mureş, Arad oraş pe care am avut privilegiul să-l vizitez. Tocmai de aceea mi-am luat libertatea să vă povestesc şi dumneavoastră, câte ceva  despre acest oraş fascinant din vestul ţării.

Atestat documentar încă din secolul al XI-lea, mai exact din anul 1028 Aradul a fost oraşul pe care  şi l-au  dorit (şi l-au avut), Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Imperiul Austro-Ungar şi (din 1918) Regatul României. Indiferent de cine i-a condus arădenii au ştiut să-şi păstreze tradiţiile şi identitatea, dar şi să-şi promoveze pasiunile şi locurile frumoase. Poate de aceea la Arad,  în anul 1840 ia fiinţă prima bancă de credite şi economii de pe teritoriul actual al României, în anul1909 se înfiinţează prima fabrică de automobile Marta, are loc (în 1923)  primul Campionat Naţional de canotaj din România, a fost înfiinţată, în anul 1959 prima  fabrică de jucării Arădeanca de la noi din ţară, în anul 1962, prima fabrică de ceasuri din România Victoria, anul 1972 UTA Arad prima echipă de fotbal, din afara Bucureştiului care deţine 6 titluri de campioană. După cum se vede Aradul a fost, este şi (cu siguranţă), va fi un oraş deschizător de drumuri în foarte multe domenii.
Lăsând istoria deoparte, permiteţi-mi să vă prezint o scurtă listă (alfabetică), cu ceea ce puteţi  vizita astăzi dacă ajungeţi aici în Arad:

4Biserica Roşie – de rit evanghelic luteran, se află pe Bulevardul Revoluţiei, este datată de la începutul secolului al XX-lea, din anul 1906;
4Biserica sârbească – ridicată  între 1968-1702, este o dovadă a toleranţei şi  diversităţii etnice şi religioase;
4Catedrala Sfânta Treime – chiar dacă a fost terminată în anul 2009 a reuşit  rapid, să se impună ca atracţie turistică;

4Catedrala Veche – este datată din anul 1865 şi poartă hramul „Naştere Sf. Ioan Botezătorul”;
4Cazinoul – construit în anul 1872, în stil neobaroc, se află amplasat pe strada Dragalina, la numărul 27;
4Cetatea Aradului – finalizată în anul 1783, a reprezentat secole la rând bastionul  rezistenţei arădene;
4Crucea Martirilor Unirii –un monument amplasat în Parcul Eminescu, inaugurat undeva prin anul 1936;
4Gara Centrală – o impresionantă clădire de secol XIX  (din anul 1858), prima gară în care am „reuşit” să mă rătăcesc;

4Hanul Boul Roşu – este o clădire înscrisă în lista monumentelor istorice din România, datată din secolul XIX;
4Hotel Ardealul – o clădire spectaculoasă, care din1841 şi-a păstrat arhitectura şi destinaţia, pentru care s-a construit;
4Mânăstirea Sf. Simion Stâlpnicul – din anul 1762, mărturie a credinţei ortodoxe pe aceste meleaguri;
4Palatul Administrativ – construit între 1872-1875 găzduieşte Primăria şi  Consiliul Local  Arad;
4Palatul Cultural – un impresionant edificiu, amplasat în Piaţa George Enescu şi datat in anul 1913;
4Podul Traian – la momentul construcţiei (1913), era cel mai mare pod din această parte a ţării;
4Sinagoga Neologă – dovadă a diversităţii  religioase din Arad, construită încă din anul 1834;
4Teatrul Ioan Slavici -  din anul 1874 un adevărat leagăn al culturii şi artei teatrale dedicat oamenilor din Arad;

4Trezoreria – amplasată pe Bulevardul Revoluţiei, este datată  de la sfârşitul secolului al XIX-lea;
4Turnul de apă – construit în anul 1896, a asigurat decenii la rând aprovizionarea cu apă a arădenilor;
Şi (credeţi-mă pe cuvânt), pot tripla această  listă, fiindcă Aradul  este un muzeu în aer liber, o atracţie de la sud la nord, de la vest  la est şi o fascinaţie totală pentru turistul care ajunge aici. Fiind poziţionat în extremitatea vestică a ţării veţi fi tentaţi să credeţi că se ajunge greu aici, dar nu uitaţi  că municipiul Arad este deservit (pe o rază de 100 km), de 5  aeroporturi internaţionale,  după cum urmează: Aeroportul Arad 7 km., Aeroportul Bekescsaba (Ungaria) 90 km, Aeroportul Oradea  100 km şi Aeroportul Timişoara 48 km.

În încheiere mai ţin să menţionez că, pe toată durata vizitei, am avut un sentiment de deja vu şi m-am chinuit să-mi dau seama de ce !? De abia când am ajuns acasă şi-am arătat pozele cuiva a exclamat „Aradul este ca Lisabona !!!” şi de abia atunci mi-am dat seama de unde provenea acel sentiment, dar fiindcă despre Lisabona v-am povestit, cu ceva vreme în urmă, nu-mi rămâne decât să vă las invitaţia să vizitaţi şi dumneavoastră oraşul Arad această Lisabona  românească !!!

Timişoara

După Sibiu, în 2007, cea de-a doua capitală culturală europeană de la noi din România va fi, în 2021, oraşul Timişoara. Şi fiindcă, deja mă cunoaşteţi, eu dacă nu văd cu ochii mei nu cred am decis că  este momentul să fac o incursiune, de verificare, în vestul ţării, în capitala Banatului, în oraşul de pe Bega, în citadela Revoluţiei române, în Timişoara.

Aşa că în continuare vă ofer câteva date culese, pentru dumneavoastră, de la faţa locului. Indiferent că zici în latină Тimisvaraia, în maghiară Temesvár, în germană Temeschburg , sau în sârbă Темишвар, vei face referire la oraşul atestat documentar din 1212 pe când se numea castrul Tymes. Amplasat în apropierea graniţelor cu Serbia şi Ungaria, Timişoara a avut o istorie tumultoasă chiar dacă a fost parte a Imperiului Roman, a Regatului Maghiar, a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic, a Provinciei Voivodina  Sârbească sau a României Mari, toate naţiile au râvnit la acest oraş fascinant şi aşezat strategic.
Ajungând în zilele noastre Timişoara poate fi considerată un mozaic arhitectonic, un oraş cosmopolit, un caleidoscop cultural, o simbioză religioasă, un model de toleranţă, un evantai de tradiţii, adică elementele principale pentru a fi o excelentă capitală europeană. Ştiu mă veţi întreba, concret ce aveţi de vizitat în Timişoara, aşa că permiteţi-mi să vă las o listă cu ce vă recomand eu să vizitaţi aici în capitala Banatului:
? Băile Neptun – o clădire impozantă, în stil vienez, care a fost construită între anii 1912 – 1914;
? Canalul Bega – care se doreşte a fi o conexiune, pe apă, cu atracţiile principale ale Timişoarei;
? Casa cu Atlanţi – ridicată în stil neoclasic, undeva la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1812;
? Castelul Huniade – cea mai veche clădire din Timişoara, datată din secolul al XV-lea mai exact din anul 1437;
? Catedrala Mitropolitană – datată 1941, care cu cei 90,5 metri ai săi este (deocamdată) cea mai înaltă biserică ortodoxă din România;
? Catedrala Ortodoxă Sârbă –  în stil baroc, din 1748, dovadă a toleranţei etnice ale acestor locuri;
? Cetatea Timişoara – sau Castrum Temesiensis aici din secolul al XIII-lea, în jurul căreia s-a ridicat  oraşul  de azi;
? Coloana Ciumei – un monument din secolul al  XVIII-lea,  care vine să  reamintească de epidemiile din alte vremuri;
? Domul Romano-catolic – care este datat încă din secolul al XVIII-lea, mai precis din anul 1774;
? Fabrica de bere – de trei secole (1718),  potoleşte setea şi susţine buna-dispoziţie a românilor;
? Filarmonica Banatul – creată a 21 octombrie 1871 după modelul şi cu sprijinul unor societăţi muzicale europene de prestigiu;

? Hotel Timişoara – amplasat în Piaţa Operei, mai este numit Pensionul Central şi a fost finalizat  în anul 1933;
? Muzeul Satului Bănăţean – din august 1971, ”povesteşte” vizitatorilor  despre tradiţiile acestor meleaguri;
? Opera Naţională Română – aici din 1875, locul de unde a început Revoluţia Română din anul 1989;

? Palatul Weiss – construit în stil eclectic  şi care a fost ridicat  în perioada interbelică, fiind datat 1921;
? Sinagoga Iosefin – ridicată în anul 1895, construită în stil eclectic istoricist cu elemente maure, în cartierul Iosefin;
? Statuia lupoaicei – datată 1926, vine să ne reamintească de originile latine ale oamenilor de aici;

Aşa cum lesne vă daţi seama, lista  atracţiilor poate continua cu festivaluri, târguri, expoziţii şi alte manifestări culturale, artistice şi sportive, dar semnatarul acestor rânduri nu-şi doreşte să plictisească motiv pentru care vă dă întâlnire aici în oraşul de pe Bega. 
Ca să ajungeţi aici puteţi folosi unul din cele 7 (ŞAPTE) aeroporturi care deservesc Timişoara (pe o rază de 170 km.) după cum urmează, în ordine alfabetică: Aeroportul Arad la 55 km, Aeroportul Bekescsaba (Ungaria) la 163 km, Aeroportul Belgrad (Serbia) la 170 km, Aeroportul Oradea la 170 km, Aeroportul Szeged la 155 km, Aeroportul Timişoara la 24 km, sau Aeroportul Zrenjanin (Serbia) la 100 km. Feroviar şi rutier Timişoara este conectată direct cu marile oraşe din România, aşa că în 2021 când alături de Novi Sad (Serbia) şi Elefsina (Grecia) Timişoara va fi Capitală  Europeană a Culturii sunteţi aşteptaţi  cu toţii să ajungeţi aici !!!

Moneasa

Avem o ţară superbă,  care ne aşteaptă să o descoperim şi  care-i Raiul pe pământ. O părticică din acest Paradis se află la poalele munţilor Codru Moma, din judeţul Arad şi oamenii îi spun simplu Moneasa. Şi fiindcă am fost aici de curând permiteţi-mi să vă povestesc, câte ceva despre această staţiune, seculară de la noi din România.

Istoria ne spune că numele localităţii îşi are originea de la cuvântul turcesc „monea”, care tradus ar însemna „baie” („loc de scăldat”), În timp, s-a adăugat sufixul „sa”, numele localităţii fiind cel de Moneasa. O altă versiune susţinută de istorici, este că denumirea derivă de la apa ce străbate mijlocul comunei. Prima atestare documentară a comunei Moneasa datează din anul 1597, atunci când principele Sigismund Bathory îi donează lui Kornis Gaspar de Goncz-Rusca, domeniul şi cetatea Dezna împreună cu izvoarele termale şi zăcămintele de fier de aici de la Moneasa. Chiar dacă prima atestare documentară a comunei Moneasa datează din 1597, nu se poate vorbi de un istoric numai al ei dacă nu se fac referiri şi la cetatea şi domeniul Dezna, din care Moneasa a făcut parte. Dezna (Deznye) a fost deja cetate din 1318, până în 1557 ea fiind de mai multe ori proprietatea familiei Losonczy şi a turcilor. Staţiunea Moneasa a intrat în circuitul turistic al imperiului austro-ungar undeva pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Din anul 1866 încep aici exploatările de marmură neagră şi roşie, exploatarea şi prelucrarea lemnului, turismul, precum şi exploatarea izvoarelor minerale bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale şi mezotermale.
Ajungând în zilele noastre Moneasa oferă vizitatorilor săi un fascinant spectacol al naturii, o linişte totală în care vei auzi numai susurul apelor repezi ale râului Moneasa şi trilurile tuturor păsărilor cântătoare despre care ai învăţat la şcoală. Până să ajung aici, în Moneasa, eram convins că poluarea şi luminile oraşului meu fac să nu se vadă, noaptea, stelele pe cer, însă acum mi-am dat seama că toate stelele nopţi sunt aici pe cerul Monesei.
Bineînţeles că orice Paradis are şi el o mică hibă, iar hiba Monesei este accesibilitatea rutieră, drumul judeţean 792B fiind practic o groapă formată din mii de gropi ceea ceva face dublarea timpului în care ajungi la Moneasa. Pe cât de catastrofală este accesibilitatea rutieră, pe atât de perfectă este accesibilitatea aeriană, Moneasa fiind deservită (pe o rază de 150 km), de 4 aeroporturi internaţionale, după cum urmează: Aeroportul Arad 111 km, Aeroportul Bekescsaba (Ungaria) 116 km, Aeroportul Oradea 110 km şi Aeroportul Timişoara 150 km. Aici la Moneasa te poţi trata de: afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afecţiuni neurologice periferice şi centrale; afecţiuni ginecologice cronice; nevroză astenică ; afecţiuni asociate (boli metabolice şi de nutriţie).şi alte boli specifice.
Ştiu că mă veţi întreba ce se poate face, în afară de tratament balnear, aici în Moneasa, aşa că-mi voi lua libertatea să vă las o listă cu atracţiile turistice ale staţiunii:
·        Biserica Catolică, rit romano-catolic, datare a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din anul 1761;

·        Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil – din Rănuşa, de rit ortodox şi datată din anul 1911;
·        Biserica Sf. Parascheva, rit ortodox, datare secolul al XIX-lea, anul 1871,  refăcută 1941 – 1942;
·        Cariera de marmură neagră şi roşie - remarcabilă pentru peisajul impresionant pe care îl oferă marele front în trepte;
·        Casa sculptorului şi pictorului Gheorghe Groza – din păcate neexploatată la adevărata ei valoare;
·        Cetatea Dezna, ruine, cod LMI = AR-II-m-A-00600, datare sec. al XIII-lea – XVII-lea;
·        Complexul de peşteri Hoanca Coului, Izoi cod LMI = AR-I-s-A-00444 datare paleolitic – neolitic;
·        Cuptorul Schmeltz, sau cuptorul de topit fier, cod de clasare LMI = AR-II-m-B-00631 datare mijlocul secolului al XIX-lea;
·        Festivalul Glasul Ceaunelor – o spectaculoasă şi apetisantă  manifestare gastronomică;
·        Grota Urşilor - o formatare carstică formată dintr-un ansamblu de coridoare adânci, formată sub acţiunea apelor calcaroase şi a eroziunilor naturale;
·        Lacul Liniştit – amplasat în plin centrul staţiunii, un loc de agrement, pescuit şi plimbări cu barca;
·        Lacul cu nuferi -  un atractiv lac pe suprafaţa căruia sute  de nuferi, creează o feerie magică;
·        Monumentul Memorial Kzaran Gyula – aflat lângă parcul din zona hotelieră a staţiunii;
·        Parada Clătitelor Flambate - o manifestare gastronomică cu tradiţie de aici  din staţiune;
·        Pârtia de schi – un loc pentru iubitorii sporturilor de iarnă dar şi pentru amatorii de distracţie;
·                 Peştera Liliecilor – un spectaculos loc, casă pentru numeroase colonii de lilieci, aflată la doar 45’ de centrul staţiunii;
·        Platoul carsttic Tinoasa – care poate fi admirat pornind din stațiunea Moneasa, pe traseul semnalizat cu un cerc galben;
·        Schitul Sf. Petru şi Pavel, rit ortodox, datare începutul secolului XXI, sfinţit în Anul Domnului 2011;
·        Statuia ”Pietrarul din Moneasa” – o adevărată emblemă, amplasată în apropierea Primăriei din staţiune;

·        Ştrandul cu apă termală minerală – o modalitate de relaxare dar şi de tratament în aer liber;
·        Turnul cu Ceas – găzduit de biserica romano-catolică de aici din comuna Moneasa;
·        Valea Boroaia – un atractiv traseu de drumeţii montane care vă va fascina cu  peisajele sale;

Acum că aveţi această listă cu atracţiile de aici din superba Moneasa, nu îmi mai rămâne decât să vă las invitaţia şi să vă spun când este momentul cel mai bun să veniţi în vizită. Vizitaţi Moneasa vara, atunci când canicula devine suportabilă la poalele munţilor Codru Moma, vizitaţi Moneasa toamna, atunci când ruginiul frunzelor îmbracă pădurile creând un tablou unic,vizitaţi Moneasa iarna, atunci când albul zăpezii vesteşte sosirea noului an, vizitaţi Moneasa primăvara, atunci când natura reînvie şi toate păsările  cântătoare vă vor încânta cu trilurile lor, vizitaţi Moneasa oricând fiindcă oameni calzi şi primitori vă aşteaptă cu drag în acest colţişor de Rai !!!

marți, 20 decembrie 2016

Galaţi

Fiindcă citisem multe materiale despre cât de frumos şi atractiv este Galaţiul şi eu până nu văd cu ochii mei nu cred, am decis să plec într-o excursie de documentare direct de la faţa locului. Aşa că prezentul material se doreşte a fi o reclamă, o pledoarie şi o promovare pentru superbul oraş Galaţi !
Atestat documentar încă din secolul al XV-lea (mai exact în anul 1445), într-un act semnat de către domnitorul Ştefan al II-lea târgul (pe atunci), Galaţi începe să cunoască o perioadă înfloritoare de abia  în 1484, când după cucerirea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă de către turci, Galaţiul va rămâne singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc. În secolul al XIX-lea  faima Galaţiului devenise atât de mare, fiind mai cunoscut în lume decât în ţară, drept urmare, oamenii de seamă ai vremii, printre care patrioţii Mihail Kogâlniceanu, Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri care pregăteau unirea Principatelor Române se gândeau serios la Galaţi ca noua capitală a Principatelor datorită comerţului şi economiei care era în avânt. O simplă estimare a vremii a tuturor lucrurilor exportate sau manufacturate la Galaţi trecea de 110 milioane de lei. Nu poţi să nu-ţi pui întrebarea „Oare cum ar fi arătat acum România dacă am fi avut capitala la Galaţi !?!?”, ce orăşel de provincie ar fi fost Bucureştiul, cum ar fi mers metroul pe sub Dunăre sau cum ar fi fost asanat lacul Brateş, pentru a face loc Aeroportului Internaţional Galaţi sunt lucruri care acum par simple fantezii dar care, cu siguranţă s-ar fi întâmplat dacă Galaţiul ar fi devenit capitală în secolul al XIX-lea !
Revenind la zilele noastre oraşul Galaţi, este un fost oraş muncitoresc care încearcă să-şi regăsească identitatea şi să îşi promoveze valorile culturale, artistice şi arhitectonice. Şi fiindcă aceste valori creează potenţialul turistic al oraşului permiteţi-mi  să vă ofer o scurtă listă  cu ceea ce este de văzut în Galaţi.
·                    Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii -  cu cele 5 secţii distincte ale sale Grădina Botanică, Acvariul, Observatorul AstronomicPlanetariul, Grădina Zoologică, oferă vizitatorului o incursiune în tainele naturii;
·                    Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza – amplasată chiar  pe locul fostei case a pârcălabului de Covurului, construită de către Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866);
·                    Muzeul de medalistică, filatelie şi numismatică – amplasat  lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduieşte foarte multe colecţii interesante de medalistică, numismatică şi medalistică;
·                     Muzeul de Istorie  -  inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit;
·                     Muzeul Satului – având  ca locaţie un spaţiu generos, chiar în Pădurea Gârboavele, Muzeul Satului Galaţi reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţe specific zonei gălăţene;
·                    Muzeul de artăeste primul muzeu de artă contemporană românească din ţară, inaugurat în anul 1967 a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinţe ale fenomenului plastic în devenire;
·                    Palatul Navigaţiei cunoscut şi ca Gara Fluvială,datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de către arhitectul Petre Antonescu;
·                    Palatul Universitar – actuala clădire a Universităţii Dunărea de Jos, conceput iniţial ca Palat de Justiţie, este opera arhitecţilor Grigore Cerchez şi Vîrnav, a fost construit între anii 1911-1913;
·                    Palatul Poştei – amplasat chiar în centrul municipiului Galaţi, această clădire, datată 1908, găzduieşte şi în zilele noastre sediul Poştei Centrale a oraşului Galaţi;
·                    Palatul Copiilorsau Casa Robescu aşa cum mai este cunoscută este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după planurile celebrului arhitect român Ion Mincu;
·                    Faleza Dunării – o spectaculoasă zonă de promenadă, relaxare şi agrement, devenită de-a lungul existenţei sale unul din simbolurile turistice ale municipiului Galaţi;
·                    Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos – este situată pe Calea Domnească, vechea arteră principală a oraşului; este centrul vieţii spiri­tuale, liturgice şi bisericeşti din cele două judeţe ale eparhiei, Galaţi şi Brăila;
·                    Biserica Romano-Catolică – este un monument de arhitectură de secol XIX, amplasat în Calea Domnească la numărul 86, care este construit în anul 1844 şi extins în anul 1873;
·                    Biserica fortificată „Sfânta Precista" – actualmente este cea mai veche construcţie din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu;
·                    Poarta Hanului Otoman – se află amplasată  în spatele restaurantului Continental din Centrul Galaţiului, undeva pe Strada Alexandru Ioan Cuza. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Otoman;





Poţi spune că, practic “Comorile arhitecturale” se găsesc la tot pasul prin Galaţi, încât nu m-ar mira ca într-o zi oraşul să fie ales Capitală Culturală Europeană. Pe principiul pe ăştia îi avem cu ăştia defilăm, Galaţiul se mândreşte cu multe personalităţi din care îi amintim aici pe Virgil Madgearu (1887-1940), matematician, economist, sociolog şi om politic, fost ministru de finanţe > Temistocle Popa (1921 – 2013), compozitor, textier şi instrumentist > Camil Ressu (1880 – 1962), pictor, personalitate marcantă a artei româneşti > Andreea Antonescu (n. 1982), cântăreaţă de muzică pop > Tudor Caranfil (n. 1941), cineast, istoric şi critic de film > Ludovic Feldman (1893 – 1987), violonist şi compozitor > Adrian Enache (n. 1966), celebru cântăreţ de muzică uşoară > Florin Cernat (n. 1980), fotbalist de naţională, sau Costel Constantin (n. 1942), prestigios actor de teatru şi film. Lista personalităţilor şi cetăţenilor de onoare ai Galaţiului este foarte mare şi nu-mi doresc să vă plictisesc cu ea.

Oricât de multe poze şi informaţii aş ataşa acestui articol, nimic nu poate egala splendoarea de la faţa locului, tocmai din aceste considerente îmi voi lua libertatea să închei aici acest material, nu înainte de a vă lăsa invitaţia să vizitaţi superbul oraş Galaţi. OK am să vă spun şi când să veniţi aici în vizită, vizitaţi Galaţiul vara atunci  când briza Dunării face suportabilă canicula, vizitaţi Galaţiul toamna atunci când ruginiul frunzelor va creea o simbioză cu arhitectura oraşului, vizitaţi Galaţiul iarna atunci când neaua aşternută va înveli Dunărea cu un covor alb, vizitaţi  Galaţiul primăvara atunci când natura reînvie şi parcurile oraşului prind viaţă, într-un cuvânt vizitaţi  Galaţiul oricând pentru că merită !!!

Făgăraş

”Ai grijă să nu uiţi să iei şi nişte brânză  Făgăraş, dacă vrei să-ţi fac prăjitură !”, aşa-mi zicea mama când mă trimetea la cumpărături. De fapt termenul ”Brânză Făgăraş” nu se referea la o anumită marcă sau producător ci la un anumit tip de brânză ce se comercializa încă de pe vremea bunicilor noştri. Chiar dacă mai nou brânza Făgăraş este produsă în Ungaria, cu lapte din Italia, cu angajaţi din Albania şi tehnologie din Germania, brânza Făgăraş a fost, este şi va fi un produs românesc.
Exact sub aceste auspicii am decis să-mi iau gaşca şi să facem o incursiune în superbul oraş braşovean Făgăraş. Şi fiindcă am fost acolo vă rog să-mi permiteţi să vă fac şi dumneavoastră o scurtă prezentare a acestui municipiu din România.
Făgăraş, sau Fogaras în maghiară, sau Fogarasch în germană este un oraş atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, mai exact din anul 1291. Două decenii mai târziu, în anul 1310,  voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor începe construcţia unei cetăţi aici în Făgăraş. Cetatea Făgăraşului, împreună cu Amlaşul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecţia lor. Între aceştia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), şi Mircea cel Bătrân, voievod al Ţării Româneşti, (1386-1394 şi 1397-1418). De-a lungul secolelor Cetatea Făgăraşului a rezistat vremii şi vremurilor, ajungând în zilele noastre un important obiectiv turistic. Ajungând la zilele noastre vreau să vă mai spun că după restructurările de la Combinatul Chimic Nitramonia, disponibilizaţii au fost încurajaţi şi ajutaţi să se reorienteze către diverse activităţi turistice (ghizi, hotelieri, transportatori, comercianţi).
Ştiu, v-am obişnuit cu liste concrete de atracţii, aşa voi proceda şi-n acest caz, lăsându-vă o listă practică, în ordine alfabetică, pentru a nu fi acuzat de afinităţi, cu ceea ce aveţi de făcut şi vizitat în Făgăraş:

·                     Biserica Evanghelică – ce este poziţionată chiar în Piaţa Republicii, actuala biserică a fost ridicată în anii 1842-1843 după ce edificiile anterioare au fost distruse rând pe rând;
·                     Biserica greco-catolică – ridicată la sfârşitul secolului al XX-lea, mai exact în anul 1995, a reuşit de-a lungul anilor, să se impună ca atracţie turistică prin arhitectura ei deosebită;
·                     Biserica reformată – amplasată chiar pe Bulevardul Unirii biserica a fost construită între anii 1712-1759 şi al cărei ctitor a fost scriitorul maghiar Árva Bethlen Kata;
·                     Biserica Sf. Nicolae – ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu din anul 1698, se află amplasată pe strada Tudor Vladimirescu undeva la numărul 16;
·                     Biserica Sfânta Treime – ridicată în anul 1783, se află pe strada Codru Drăguşanu la numărul 7, fiind de asemenea inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România;
·                     Casa în care a locuit episcopul român unit Inocenţiu Micu-Klein între anii 1729 şi 1737 – o clădire monument istoric de secol XVIII, amplasată pe strada Tudor Vladimirescu;
·                     Catedrala Sf. Ioan Botezătorul – cel mai impozant locaş de cult al oraşului, nefinalizată încă,dar care reuşeşte să atragă ca un magnet foarte mulţi turişti;
·                     Cetatea Făgăraşului – cel mai important obiectiv turistic al municipiului, datată încă din secolul al XIV-lea, devenit inevitabil un adevărat simbol al oraşului;
·                     Mânăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică sunt situate pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 1, încă din secolul al XV- lea a existat in Făgăraş o mânăstire cu biserica romano-catolică;
·                     Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial – monumentul  a fost ridicat în anul 1931  şi cinsteşte memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial
·                     Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului – o aducere aminte a ceea ce a însemnat comunismul, monumentul este amplasat aproape de intrarea în cetate;
·                     Muzeul Ţării Făgăraşului – o impresionantă şi fascinantă instituţie muzeală, găzduită chiar în spectaculoasa Cetate a Făgăraşului, cea mai apreciată atracţie turistică a oraşului;
·                     Statuia lui Badea Cârţan – amplasată chiar în faţa Casei de Cultură, de aici din oraş, statuie care vine să amintească, încă odată, de originile neamului românesc;
·                     Statuia Doamnei Stanca – a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) şi este aamplasată chiar în faţa cetăţii;
·                     Zilele Cetăţii Făgăraş – manifestare cultural-artistică ce se desfăşoară (de regulă), în luna august primul week-end de după marea sărbătoare de Sfânta Maria;

Acum că aţi aflat ce se poate vizita aici în Făgăraş, nu-mi rămâne decât să vă mai spun cum puteţi ajunge aici în oraş. Feroviar cu legături directe din Bucureşti, Sibiu, Râmnicu Vâlcea sau Braşov sau cu legături din orice alt oraş major al ţării. Rutier 235 km. din Bucureşti, 78 km. distanţă de Sibiu, 266 km. depărtare de Craiova, la 67 km. de Braşov sau 112 km. faţă de Târgu Mureş. Din punct de vedere aerian se poate spune că Făgăraş este deservit de Aeroportul Internaţional Sibiu, Aeroportul Transilvania din Târgu Mureş şi (mult aşteptatul) Aeroport Internaţional Braşov.

Făgăraş este, totodată şi locul ideal de plecare în drumeţii în munţii Făgăraş sau spre atracţiile Ţării Făgăraşului. Aşa că eu închei acest material lăsându-vă invitaţia de a vizita Făgăraşul, dar nu înainte de a vă spune când este momentul ideal de a face o vizită aici. Vizitaţi Făgăraşul vara atunci când canicula din marile municipii devine suportabilă la umbra munţilor,vizitaţi Făgăraşul toamna când ruginiul frunzelor creează un peisaj de basm, vizitaţi Făgăraşul iarna atunci când mantia albă a zăpezii, îmbracă munţii şi oraşul vestind sărbătorile de iarnă, vizitaţi Făgăraşul primăvara când natura se trezeşte la viaţă iar verdele vă  va creea o stare de bine, vizitaţi Făgăraşul oricând fiindcă este acel loc din România care merită să fie vizitat !!!

sâmbătă, 30 iulie 2016

Iaşi

Nu fusesem niciodată în "dulşili târg al Ieşilor", aşa că pe 25.06.2016 mi-am luat gaşca şi am plecat în fosta capitală a Moldovei. Practic, fără teama de a greşi,  s-ar putea spune că i-am luat mai mult cu forţa dar a meritat.












A fost foarte frumos şi foarte obositor, dar un lucru este clar pentru vizitarea Iaşiului ai nevoie de o săptămână întreagă şi să fii cazat la unul din hotelurile de aici din oraş.



















Dar eu vă asigur că merită absolut orice efort !!!

sâmbătă, 16 aprilie 2016

Completare

     





Şi fiindcă agitaţia cotidiană, este posibil să m-o fi făcut să rateze vreo destinaţie în care am fost, recomand cu cea mai mare dragoste şi căldură blogul ARTICOLE PRACTIC unde veţi găsi (sub formă de articol A5), câteva din locurile spectaculoase pe unde am umblat. Aşa că NU vă sfiiţi să daţi şi pe acolo câte un click.